Sintem adulti, dar comportamentul nostru de astazi reflecta educatia, evenimentele ce ne-au marcat evolutia, influenta persoanelor ce s-au aflat sau se afla linga noi..., in esenta totul ne influenteaza!
Teoretic, tot ceea ce facem, ceea ce gindim este in concordanta cu ceilalti. De ce? Asa e normal? Si normalitatea asta, alt subiect!,e relativa, nu?Ca si fericirea, alt subiect mult disputat....
Atunci asa s-ar putea explica faptul ca ne gasim in permanenta scuze pentru ceea ce facem sau, si mai rau, pentru ceea ce nu facem.Sau mereu incercam sa gasim vinovati pentru ceea ce se intimpla.
Spre exemplu, cazul Madalinei Manole:se cauta vinovati cind, de fapt ea si-a facut rau singura!!"Vinovati morali" cica!!Asta nu e un mod de a cauta scuze?Parintii ii cauta scuze, nu?E mai usor sa-i accepte moartea in felul asta, nu vor sa recunoasca despre copilul lor ca ar fi putut fi egoist, incit gestul ei afecteaza viata celor ce ramin in urma...
Ce fel de suflet ai sa-ti condamni tu copilul la o viata fara mama, iar mama e unica pentru fiecare dintre noi?! E odios, fara cuvinte, e dovada unui egoism dus la extrem, cind se stie ca orice parinte traieste 90% pentru copiii sai!!
Asadar, orice facem e legat de restul...Cum ramine cu "responsabilitatea" faptelor noastre?E vorba de coloana vertebrala, lucru tot mai rar intilnit la tot mai putine persoane in ziuz de azi!
Ne simtim mai bine daca gasim tot timpul scuze pentru faptele noastre. Lucrul asta ne adoarme constiinta, si asa vai de ea...E bine oare??!
luni, 26 iulie 2010
vineri, 23 iulie 2010
Sfatul unui parinte!
Cît viaţa vă stă înainte, iubiţi-vă, respectaţi-vă, să vă vorbiţi frumos, cu dragoste, micile neînţelegeri rezolvaţi-le cu toată puterea voastră de a înţelege viaţa în lumina respectului reciproc.
Idealurile voastre să coincidă, să fie identice ca două picături de apă.Să nu lăsaţi ca ura să-şi facă loc în sufletele voastre!!
Ion şi Ioană, numai dacă veţi fi un tot unitar, veti birui!
Dacă nu reuşiţi aceasta în viaţă, o să vă pară rău la urmă, la urma vieţii!!
Idealurile voastre să coincidă, să fie identice ca două picături de apă.Să nu lăsaţi ca ura să-şi facă loc în sufletele voastre!!
Ion şi Ioană, numai dacă veţi fi un tot unitar, veti birui!
Dacă nu reuşiţi aceasta în viaţă, o să vă pară rău la urmă, la urma vieţii!!
marți, 20 iulie 2010
Mai citeste cineva?
Va mai amintiti de "Povesti nemuritoare"sau aventurile de mai tirziu scrise de Jules Verne si multi alti scriitori ce ne amintesc de copilarie?
Astazi se incearca cu disperare reintroducerea acestor romane si carti de aventuri"ca suplimente" atasate la diferite ziare si reviste.Incercare esuata, insa! Elezac in continuarein chioscuri sau ajung in librarii. Nu pot concura cu calculatorul si televizorul!
Dupa o zi obositoare e mai usor sa te relaxezi in fata televizorului sau a computerului.
Noi, cei din generatiile mai "vechi", am avut perioada noastra de lecturi care ne-a dezvoltat vocabularul, reusim astazi sa scriem 2-3 fraze coerente;dar ce facem cu copiii nostri, la care observam ca lectura a ajuns un subiect "tabu"?O parte din ei vorbesc incorect si scriu intr-un stil oribil, plin de prescurtari (genul "mess").Daca incerci sa citesti ceva scris de ei , iti cam prinzi urechile, iti da senzatia ca esti depasit.Oare e bine sa ii lasam in lumea lor?
Cu siguranta, NU!!Trebuie sa-i urmarim de la distanta, sa le descoperim punctele de interes, si sa cautam impreuna cu ei diferite lecturi, mai tirziu chiar romane, pe care sa le citeasca cu placere.
Nu prea sint de acord cu referatele luate de pe net!Vor exista si exceptii, dar mult mai bine se imprima in memorie cartea citita .Internetul sa fie ajutorul pe care noi nu l-am avut cu ani in urma.Sa nu fim ipocriti si sa recunoastem ca si noi l-am fi folosit daca exista.
Nu sint de acord nici cu unii parinti care pun pe ultimul loc achizitionarea unui computer pentru copii lor.Isi are si acesta rolul sau in educatie, mai ales in vremurile astea!
Nu exista o regula prin care sa ne determinam copiii sa citeasca, noi trebuie sa le descoperim placerile si acolo trebuie "sa lucram".Sa nu le cerem sa citeasca aceleasi carti care ne-au placut noua, sau cei place altuia!Fiecare cu stilul lui!Sa incercam sa-l descoperim!
Edificil sa fii parinte, nu? Dar si cind vom culege roadele eforturilor noastre!!!
Astazi se incearca cu disperare reintroducerea acestor romane si carti de aventuri"ca suplimente" atasate la diferite ziare si reviste.Incercare esuata, insa! Elezac in continuarein chioscuri sau ajung in librarii. Nu pot concura cu calculatorul si televizorul!
Dupa o zi obositoare e mai usor sa te relaxezi in fata televizorului sau a computerului.
Noi, cei din generatiile mai "vechi", am avut perioada noastra de lecturi care ne-a dezvoltat vocabularul, reusim astazi sa scriem 2-3 fraze coerente;dar ce facem cu copiii nostri, la care observam ca lectura a ajuns un subiect "tabu"?O parte din ei vorbesc incorect si scriu intr-un stil oribil, plin de prescurtari (genul "mess").Daca incerci sa citesti ceva scris de ei , iti cam prinzi urechile, iti da senzatia ca esti depasit.Oare e bine sa ii lasam in lumea lor?
Cu siguranta, NU!!Trebuie sa-i urmarim de la distanta, sa le descoperim punctele de interes, si sa cautam impreuna cu ei diferite lecturi, mai tirziu chiar romane, pe care sa le citeasca cu placere.
Nu prea sint de acord cu referatele luate de pe net!Vor exista si exceptii, dar mult mai bine se imprima in memorie cartea citita .Internetul sa fie ajutorul pe care noi nu l-am avut cu ani in urma.Sa nu fim ipocriti si sa recunoastem ca si noi l-am fi folosit daca exista.
Nu sint de acord nici cu unii parinti care pun pe ultimul loc achizitionarea unui computer pentru copii lor.Isi are si acesta rolul sau in educatie, mai ales in vremurile astea!
Nu exista o regula prin care sa ne determinam copiii sa citeasca, noi trebuie sa le descoperim placerile si acolo trebuie "sa lucram".Sa nu le cerem sa citeasca aceleasi carti care ne-au placut noua, sau cei place altuia!Fiecare cu stilul lui!Sa incercam sa-l descoperim!
Edificil sa fii parinte, nu? Dar si cind vom culege roadele eforturilor noastre!!!
luni, 19 iulie 2010
Vacanţa!
E un subiect pe care fiecare îl percepe în felul său, în funcţie de serviciu, familie, personalitate,şi nu în ultimul rând în funcţie de bani!
Cîţi dintre noi nu au mai avut o vacanţă de pe vremea copilăriei? Cu siguranţă,mulţi....În situaţia actuală, marea majoritate au vacanţe forţate.
Esenţa problemei e că nu mai ştim să trăim vacanţele!!Ne-am transformat în robii banului, dar mai dureros este că nici numărul acestora nu ne mai satisface!!
Sîntem copleşiţi de rate, de cheltuielile mari de întreţinere şi uităm de noi!!Şi uite-aşa, viaţa tzrece pe lîngă noi fără să o simţim!!
Cei mai în vîrstă sînt cei care renunţă primii la micile plăceri ale vieţii.În loc să se bucure de pensie, să o vadă ca pe o vacanţă binemeritată după o viată întreagă de muncă, ei se resemnează şi îşi aşteapta cuminţi sfîrşitul!!! Trist este că unii dintre aceştia încearcă sa îşi "îndobitocească" şi copiii, deşi aceştia au propriile lor familii.
La orice încercare a tinerilor de a ieşi din cotidian, ei sar repede şi pun pe tapet problemele urgente ce trebuie rezolvate şi astfel ramîn săracii tinerisă îşi facă vacanţele pe lîngă casă, pe lîngă cei batrîni care nu mai pot fizic dar se simt stăpîni pe viaţa copiilor lor.
E timpul să facem ceva! Se poate să ne administrăm corect bugetul familiei astfel încît să putem avea cîte o "ieşire", să ne hrănim şi sufletul, nu numai trupul!
Deci , să ne bucurăm de vacanţe (scurte pentru cei mai mulţi) alături de copii şi de acei părinţi care vor!!
Cîţi dintre noi nu au mai avut o vacanţă de pe vremea copilăriei? Cu siguranţă,mulţi....În situaţia actuală, marea majoritate au vacanţe forţate.
Esenţa problemei e că nu mai ştim să trăim vacanţele!!Ne-am transformat în robii banului, dar mai dureros este că nici numărul acestora nu ne mai satisface!!
Sîntem copleşiţi de rate, de cheltuielile mari de întreţinere şi uităm de noi!!Şi uite-aşa, viaţa tzrece pe lîngă noi fără să o simţim!!
Cei mai în vîrstă sînt cei care renunţă primii la micile plăceri ale vieţii.În loc să se bucure de pensie, să o vadă ca pe o vacanţă binemeritată după o viată întreagă de muncă, ei se resemnează şi îşi aşteapta cuminţi sfîrşitul!!! Trist este că unii dintre aceştia încearcă sa îşi "îndobitocească" şi copiii, deşi aceştia au propriile lor familii.
La orice încercare a tinerilor de a ieşi din cotidian, ei sar repede şi pun pe tapet problemele urgente ce trebuie rezolvate şi astfel ramîn săracii tinerisă îşi facă vacanţele pe lîngă casă, pe lîngă cei batrîni care nu mai pot fizic dar se simt stăpîni pe viaţa copiilor lor.
E timpul să facem ceva! Se poate să ne administrăm corect bugetul familiei astfel încît să putem avea cîte o "ieşire", să ne hrănim şi sufletul, nu numai trupul!
Deci , să ne bucurăm de vacanţe (scurte pentru cei mai mulţi) alături de copii şi de acei părinţi care vor!!
duminică, 18 iulie 2010
FAIR-PLAY: DA SAU NU?
Sa jucam corect sau nu? Vietile noastre sint diferite piese de teatru, iar noi sintem actorii, Dumnezeu fiind scriitorul si regizorul acestora.
Numai ca la regie mai participam si noi, de aceea vorbim de fair-play.Noi alegem daca sa fim corecti sau nu de-a lungul jocului.
Sint acele 10 porunci pe care ar fi ideal sa le respectam, dar... asta e !!vom suporta la un moment dat consecintele(asta e alt subiect)
Cine mai e corect in vremurile astea?Sau de ce am fi?Acum troneaza legea junglei, iar aici nu exista reguli.Rezista cine poate! e groaznic!
Ne simtim bine, sintem satisfacuti cind nobtinem "ceva", nemaicontind modul prin care-l obtinem.
Dar fericirea aceea de moment trece repede lasind locul altei dorinte si mai puternice.Asadar , niciodata nu vom fi multumiti cu ce si cit avem!
Cred ca ar trebui sa facem apel la constiinta (pentru ca fiecare o are, chiar daca nu o arata!) si sa realizam ca nu-i fericire adevarata atunci cind obtinem ceva "calcind pe cadavre"!! Mai devreme sau mai tirziu platim pentru asta!
E inuman sa il lovim pe cel de linga noi, la propriu sau figurat.Cred ca se poate reusi in viata si fara atita rautate!
Putem cultiva in noi corectitudinea, sa putem juca cinstit. Sint situatii cind chiar noi sintem victime. Nu-i nimic! Cu calm si discretie putem lasa locul "invingatorului" si apoi , in liniste, se poate gasi alta solutie! "Scenaristul" vietilor noastre are grija de toata lumea.
Un om destept va incerca sa ocoleasca problemele.Trebuie sa facem asta pentru binele tuturor deoarece generind conflicte alimentam "lupta" asta universala pentru bani, faima si putere!
Haideti sa ne vedem de "patratica" noastra, sa gasim o cale de comunicare armonioasa cu vecinii, cu colegii nostri.
Sa invatam sa fim "fair play" ! Daca noi nu sintem corecti atunci sa nu ne asteptam ca ceilalti sa fie altfel cu noi!
De obicei se raspunde cu aceeasi moneda, asa ca...Vom primi exact ceea ce dam!!
Numai ca la regie mai participam si noi, de aceea vorbim de fair-play.Noi alegem daca sa fim corecti sau nu de-a lungul jocului.
Sint acele 10 porunci pe care ar fi ideal sa le respectam, dar... asta e !!vom suporta la un moment dat consecintele(asta e alt subiect)
Cine mai e corect in vremurile astea?Sau de ce am fi?Acum troneaza legea junglei, iar aici nu exista reguli.Rezista cine poate! e groaznic!
Ne simtim bine, sintem satisfacuti cind nobtinem "ceva", nemaicontind modul prin care-l obtinem.
Dar fericirea aceea de moment trece repede lasind locul altei dorinte si mai puternice.Asadar , niciodata nu vom fi multumiti cu ce si cit avem!
Cred ca ar trebui sa facem apel la constiinta (pentru ca fiecare o are, chiar daca nu o arata!) si sa realizam ca nu-i fericire adevarata atunci cind obtinem ceva "calcind pe cadavre"!! Mai devreme sau mai tirziu platim pentru asta!
E inuman sa il lovim pe cel de linga noi, la propriu sau figurat.Cred ca se poate reusi in viata si fara atita rautate!
Putem cultiva in noi corectitudinea, sa putem juca cinstit. Sint situatii cind chiar noi sintem victime. Nu-i nimic! Cu calm si discretie putem lasa locul "invingatorului" si apoi , in liniste, se poate gasi alta solutie! "Scenaristul" vietilor noastre are grija de toata lumea.
Un om destept va incerca sa ocoleasca problemele.Trebuie sa facem asta pentru binele tuturor deoarece generind conflicte alimentam "lupta" asta universala pentru bani, faima si putere!
Haideti sa ne vedem de "patratica" noastra, sa gasim o cale de comunicare armonioasa cu vecinii, cu colegii nostri.
Sa invatam sa fim "fair play" ! Daca noi nu sintem corecti atunci sa nu ne asteptam ca ceilalti sa fie altfel cu noi!
De obicei se raspunde cu aceeasi moneda, asa ca...Vom primi exact ceea ce dam!!
sâmbătă, 17 iulie 2010
CANDELĂ
În amintirea lui Bubu
Întru-nceputuri, cu palida-ţi lumină ai luminat
chipurile oamenilor, mutîndu-i pe pereţii
peşterilor ca pe nişte păpuşi, cînd mici,
cînd mari, umbre ce s-au încrustat în granit,
dăltuite anume de tine candelă pentru a
da proporţii în viitor, pentru a se vedea
şi azi puterea magică a luminii tale palide.
Vremuri de-a rîndul ai fost
lumina, în care şi-au scăldat gîndurile,
în care s-au născut începuturile
şi începuturile care au adus ziua de azi.
Şi iată azi te-am dat uitării, şi nici măcar cartelă de
ulei nu-ţi dăm.Şi fi-va ziua revenirii
în care-ngenuncheaţi să te rugăm să luminezi şi nouă calea,
orbecăind în bezna-n care vom cădea
Şi atunci ulei vei cere, iar noi îţi vom da,
îţi vom da şi cartelă de ulei....
Întru-nceputuri, cu palida-ţi lumină ai luminat
chipurile oamenilor, mutîndu-i pe pereţii
peşterilor ca pe nişte păpuşi, cînd mici,
cînd mari, umbre ce s-au încrustat în granit,
dăltuite anume de tine candelă pentru a
da proporţii în viitor, pentru a se vedea
şi azi puterea magică a luminii tale palide.
Vremuri de-a rîndul ai fost
lumina, în care şi-au scăldat gîndurile,
în care s-au născut începuturile
şi începuturile care au adus ziua de azi.
Şi iată azi te-am dat uitării, şi nici măcar cartelă de
ulei nu-ţi dăm.Şi fi-va ziua revenirii
în care-ngenuncheaţi să te rugăm să luminezi şi nouă calea,
orbecăind în bezna-n care vom cădea
Şi atunci ulei vei cere, iar noi îţi vom da,
îţi vom da şi cartelă de ulei....
vineri, 16 iulie 2010
Credem in farmece?
Daca ar fi venit cineva sa imi spuna despre situatii in care oamenii pot suferi de pe urma farmecelor, poate as fi crezut , undeva la 25%Imi amintesc de vremea cind stateam, copil fiind, seara si povesteam tot felu de povestioare ciudate ce aveau un impact teribil asupra mintii noastre infantile!
Dar acum ce sa mai cred cind vad linga mine un om ce sufera teribil?! Intr-adevar, sint doar presupuneri legate de vraji si farmece.Dar, doar presupuneri sint si diagnosticele date de medici.S-a pornit de la diverse boli infectioase, au urmat cele neurologice si culminind cu cele genetice, cu trecere prin cele profesionale. In asemenea situatii, oare ce - sau pe cine -sa mai credem? Desi este un foarte mare pacat, in cazul de care va spun s-a mers si la prezicatori, raspunsul primit fiind unul foarte transant:persoanei in cauza i s-au facut vraji(farmece)!!
Mi-e foarte greu sa cred ca in secolul acesta mai sint astfel de practicisi ca mai au si efect!!
Preotii spun(si ii cred )ca daca avem credinta, vrajile nu se pot lipi de noi!Satana nu e mai puternic decit Dumnezeu!!NU poate sa faca nimuc!
Suferintele provocate de aceste"porcarii" sint cumplite!Intr-un timp relativ scurt te transformi dintr-un om normal intr-o leguma!!
Acum, cind vad asa ceva linga mine, ma cutremur!! Dar oare chiar vrajile sa fie cauza?
Cit de tare poti sa urasti pe cineva incit sa recurgi la asemenea siretlicuri?Sau chiar nu realizezioca te afunzi intr-un pacat cumplit?
Sa ne fereasca Dumnezeu de asa ceva!!!Totul depinde de noi, de credinta noastra!!
Daca-L iubim pe Dumnezeu atit de mult incit sa fim convinsi ca nu se pot lipi de noi "spurcaciunile" facute de diferite persoane, atunci cu siguranta sintem feriti!
Alegerea ne apartine!!
joi, 15 iulie 2010
Putem sa ne intelegem copilul?
Citim diferite articole aparute oriunde.... Toti isi dau cu parerea.Poate sint multi avizati sa faca asta, au diferite diplome ce le atesta anumite pregatiri.
Dar ce putem noi intelege, neprofesionistii, cind aflam ca un astfel de om (psiholog, psihiatru) are probleme de comunicare cu copilul sau?! Sa nu-mi spuneti ca nu exista asa ceva!! Nu cred!
Deci, ce putem intelege de aici?
Fiecare copil e unic in felul sau, asemeni oricarei fiinte lasate pe pamint.Nici gemenii nu sint la fel(oare cum se descurca parintii cu gemeni?).
Sigur ca nu e o noutate pentru multi ceea ce spun eu.Primesc si eu reprosuri de la copilul meu, cum ca nu as intelege-o!Dar oare de ce?Imi amintesc si de mine ca la fel gindeam despre parintii mei.Incerc sa retraiesc sentimentele de atunci.Hmm, e cam greu, a trecut ceva timp!
Dar ce putem noi intelege, neprofesionistii, cind aflam ca un astfel de om (psiholog, psihiatru) are probleme de comunicare cu copilul sau?! Sa nu-mi spuneti ca nu exista asa ceva!! Nu cred!
Deci, ce putem intelege de aici?
Fiecare copil e unic in felul sau, asemeni oricarei fiinte lasate pe pamint.Nici gemenii nu sint la fel(oare cum se descurca parintii cu gemeni?).
Sigur ca nu e o noutate pentru multi ceea ce spun eu.Primesc si eu reprosuri de la copilul meu, cum ca nu as intelege-o!Dar oare de ce?Imi amintesc si de mine ca la fel gindeam despre parintii mei.Incerc sa retraiesc sentimentele de atunci.Hmm, e cam greu, a trecut ceva timp!
Imi spuneam ca eu nu voi face greselile parintilor ...dar uite ca acum sunt privita la fel.Totul se repeta!
Cred ca noi,parintii,ar trebui sa oprim ''roata''asta.Sa ne sustragem de la problemele cotidiene si sa facem un exercitiu de memorie.Sa ne amintim propriile sentimente de la varsta pe care o au copiii nostri,astazi.Asa putem sa-i intelegem mult mai bine.
N-avem nevoie de ''Super nanny'';acolo e totul regizat.
Viata noastra o regizam singuri.Copiii nostri sunt asemeni florilor obtinute din seminte.Le urmarim zilnic,nu?
Sa renuntam la expresia''Pe vremea mea...'' sau ''Lasa-l sa munceasca...eu asa faceam cand eram ca el'' ,mai urat chiar; ''Tineretul din ziua de azi nu e bun de nimic!''
Cumplite sunt vorbele astea si se repeta din generatie in generatie!
Haideti sa nu vedem numai greselile copiiilor si prin reprosuri zilnice sa credem ca-i corectam.Sa ne amintim ca nici noi nu am fost perfecti ...si la noi tipau parintii pe care,atunci,ai credeam aberanti.
Poate reusim sa-i sustinem din umbra,sa nu le imprimam ideile noastre,sa-i lasam sa se dezvolte frumos fizic si psihic.Poate reusim!
E parerea unui parinte, fara studii de specialitate! Sa nu ne mai afecteze cind colega (colegul) de serviciu isi lauda odrasla iar noi sa le si dam copiilor aceste exemple "perfecte".Este doar fatada!
Ar fi extraordinar sa reusim, sa ne detasam de tabloide.Ne putem ajuta copiii doar daca-i intelegem! Sa nu uitam ca si noi am fost ca ei!
Ei ne vor respecta doar daca si noi ii respectam, chiar daca au 1,2,3,....,20 ani!!Sint un parinte optimist si am incredere in copilul meu!!
Cred ca noi,parintii,ar trebui sa oprim ''roata''asta.Sa ne sustragem de la problemele cotidiene si sa facem un exercitiu de memorie.Sa ne amintim propriile sentimente de la varsta pe care o au copiii nostri,astazi.Asa putem sa-i intelegem mult mai bine.
N-avem nevoie de ''Super nanny'';acolo e totul regizat.
Viata noastra o regizam singuri.Copiii nostri sunt asemeni florilor obtinute din seminte.Le urmarim zilnic,nu?
Sa renuntam la expresia''Pe vremea mea...'' sau ''Lasa-l sa munceasca...eu asa faceam cand eram ca el'' ,mai urat chiar; ''Tineretul din ziua de azi nu e bun de nimic!''
Cumplite sunt vorbele astea si se repeta din generatie in generatie!
Haideti sa nu vedem numai greselile copiiilor si prin reprosuri zilnice sa credem ca-i corectam.Sa ne amintim ca nici noi nu am fost perfecti ...si la noi tipau parintii pe care,atunci,ai credeam aberanti.
Poate reusim sa-i sustinem din umbra,sa nu le imprimam ideile noastre,sa-i lasam sa se dezvolte frumos fizic si psihic.Poate reusim!
E parerea unui parinte, fara studii de specialitate! Sa nu ne mai afecteze cind colega (colegul) de serviciu isi lauda odrasla iar noi sa le si dam copiilor aceste exemple "perfecte".Este doar fatada!
Ar fi extraordinar sa reusim, sa ne detasam de tabloide.Ne putem ajuta copiii doar daca-i intelegem! Sa nu uitam ca si noi am fost ca ei!
Ei ne vor respecta doar daca si noi ii respectam, chiar daca au 1,2,3,....,20 ani!!Sint un parinte optimist si am incredere in copilul meu!!
marți, 13 iulie 2010
e simplu sa traim
Existăm! realizam sau nu...percepem existenţa noastră ca pe un deja-vu,ca pe ceva ce ne-a fost dat...si ne-a fost dat!...iar noi de cele mai multe ori nu înţelegem nimic!
Alergăm în fiecare zi după ceva...bani(ar răspunde cei mai mulţi dintre noi)care sa ne asigure ce?Un trai mai bun!eterna replică.Suntem mai fericiţi asa?Nu cred...exista momente cînd realizam ca nu ştim sa ne bucurăm de ce avem.Si fiecare avem ceva! oricît de "săraci" ne considerăm noi sau alţii.Hai sa nu mai privim peste gard, sa privim cu atenţie ceea ce ne aparţine.
"Ce ne aparţine" deja îţi induce o anumită stare.Îţi aparţine ceva, oricît de mic: o floare, un animalut, un copil...
Sa le privim in tacere si sa incercam in acele momente sa ne rupem de realitate.Este un exercitiu incercat, care da rezultate cu siguranta!Sa lasam lumea asta agitata citeva momente departe de noi. Prea multe informatii vin peste noi in fiecare zi si nu ne ajuta cu nimic.
Deci, "existam" toti! Dar sa o facem frumos, sa ne bucuram de simplitatea lucrurilor, sa cautam satisfactia in gesturile simple.Da o bucata de paine unui catelus de pe strada si cu siguranta ochii lui te fac sa te simti util!!
Cam atit cu filozofia!! Multi vor spune ca sint cu capul in norisi se vor intreba cum de mai pot sa visez in vremurile astea? Uite ca se poate!!
Si cred ca visele astea cu ochii deschisi, ma fac sa dorm mult mai bines i a doua zi sa merg la serviciu ca orice om!! Incercati si voi sa visati , nu aveti ce pierde!!!!
"Ce ne aparţine" deja îţi induce o anumită stare.Îţi aparţine ceva, oricît de mic: o floare, un animalut, un copil...
Sa le privim in tacere si sa incercam in acele momente sa ne rupem de realitate.Este un exercitiu incercat, care da rezultate cu siguranta!Sa lasam lumea asta agitata citeva momente departe de noi. Prea multe informatii vin peste noi in fiecare zi si nu ne ajuta cu nimic.
Deci, "existam" toti! Dar sa o facem frumos, sa ne bucuram de simplitatea lucrurilor, sa cautam satisfactia in gesturile simple.Da o bucata de paine unui catelus de pe strada si cu siguranta ochii lui te fac sa te simti util!!
Cam atit cu filozofia!! Multi vor spune ca sint cu capul in norisi se vor intreba cum de mai pot sa visez in vremurile astea? Uite ca se poate!!
Si cred ca visele astea cu ochii deschisi, ma fac sa dorm mult mai bines i a doua zi sa merg la serviciu ca orice om!! Incercati si voi sa visati , nu aveti ce pierde!!!!
Codita
Esti într-adevăr o puslama, și o dovedesti din plin!!Am suficient chin de pe urma ta cu asezatul presurilor, pe care tu binevoiesti să le faci grămada.Incaltamintea, matura, nu pot fi gasite la locul lor niciodata, lucru pentru care te faci vinovat. Ba mai mult, tragi cuvertura de pe pat!! Asta le întrece pe toate!
Arghezi a rezolvat-o cu un ou fierbinte, si zdreantă s-a facut cuminte, pentru tine cred ca-i bine sa-ti pun o zgarda la git si cu un lant legat de gard sau de cusca, sa vedem ce mai pui la cale atunci!!
O sa te cumintesti, sint sigur, pentru ca multi grivei au patit asa, devenind catei cuminti sub apasarea lantului! Imi pare rau pentru tine, dar alta solutie nu vad acum, si cred ca putina disciplina nu-ti strica.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)