"Inimă de câine"

 Ne gândim automat la ceva rău! De ce?? De ce asociem imediat expresia asta cu insensibilitatea, cu răutatea? Nimic mai fals!!!  Inima unui câine e atât de pură și de inocentă...Oricât l-ai alunga, el tot lângă tine se întoarce.Ajung seara acasă și mă întâmpină un astfel de suflet...comportamentul lui înlocuiește  o mie de cuvinte...atâta fericire i se citește în ochi...e ceva ce nu pot descrie în cuvinte! Mă urmează oriunde, îmi urmărește fiecare gest, fiecare privire și se bucură doar de prezența mea, nu cere nimic. E atât de simplu!!!  Asta e iubire necondiționată!!

În schimb, noi, oamenii, ființe complexe așa cum ne place să ne numim, suntem copleșiți de prea multe întrebări. Dacă cineva spune TE IUBESC imediat reacționăm:DE CE?  E adevărat că e o reacție de autoprotejare, nu mai avem încredere unii în ceilalți...dar am ajuns la asta tot din cauza noastră. Când iubești cu adevărat , nu prea poți explica DE CE? Simți asta și-atât!!

 Ar trebui să învățăm din comportamentul animalelor: iubim cu-adevărat sau nu!!La ele nu există cale de mijloc, prefăcătoria nu-și are loc în lumea lor. Dar noi suntem oameni....și trebuie să ne acceptăm ca atare!!

 Fiecare dintre noi , dacă vrem să învățăm ceva de la necuvântătoare...suntem liberi să o facem! Cred că am avea multe de câștigat!!